Boli neurologice – descoperă patologiile cu prevalență semnificativă în rândul pacienților afectați de disfuncții ale sistemului nervos

Bolile neurologice reprezintă un grup vast și divers de afecțiuni care afectează sistemul nervos, inclusiv creierul, măduva spinării și nervii periferici. Aceste boli pot varia ca severitate, de la tulburări minore și tratabile, până la patologii grave și debilitante care afectează profund calitatea vieții pacientului cu afecțiuni neurologice. Sistemul nervos joacă un rol esențial în controlul și coordonarea funcțiilor corpului, de la mișcările voluntare până la funcțiile automate, cum ar fi respirația și ritmul cardiac. Prin urmare, orice perturbare a acestuia poate avea consecințe extinse și complexe asupra sănătății generale.

În acest articol, vom detalia mai multe despre ce înseamnă bolile neurologice, de câte tipuri sunt și cum pot fi gestionate cu ajutorul medicinei moderne.

Cuprins:

1. Care sunt cele mai prevalente patologii și afecțiuni neurologice ale sistemului nervos?
2. Lista bolilor neurologice cunoscute și semnele clinice asociate fiecărei patologii
3. Care sunt etapele diagnostice în evaluarea problemelor neurologice?
4. Strategii de comunicare terapeutică cu pacienții afectați de cele mai frecvente afecțiuni neurologice

1. Care sunt cele mai prevalente patologii și afecțiuni neurologice ale sistemului nervos?

Cu siguranță ai auzit până acum despre sistemul nervos și că acesta poate suferi o serie de tulburări. Totuși, ce înseamnă o boală neurologică?

Bolile neurologice reprezintă un grup divers de afecțiuni care afectează sistemul nervos central și periferic, incluzând creierul, măduva spinării și nervii periferici. Aceste boli pot avea cauze genetice, degenerative, infecțioase sau traumatice, afectând milioane de oameni la nivel global. Afecțiunile neurologice prezintă semne variate, precum dureri de cap, slăbiciune musculară, modificări ale echilibrului sau dificultăți de coordonare, care pot afecta semnificativ calitatea vieții pacienților. Există mai multe tipuri de boli neurologice, însă cele mai cunoscute și frecvente boli neurologice sunt următoarele:

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care afectează în primul rând persoanele în vârstă, fiind cea mai comună cauză de demență. Aceasta se caracterizează prin deteriorarea memoriei, a gândirii și a comportamentului, începând adesea cu pierderi de memorie pe termen scurt și evoluând către incapacitatea de a efectua activități zilnice simple.

Boala Alzheimer este cauzată de acumularea de proteine anormale în creier, cunoscute sub numele de plăci de beta-amiloid și de încurcături neurofibrilare formate din proteine. Aceste acumulări afectează funcționarea neuronilor, ducând la moartea acestora și la reducerea dimensiunii unor regiuni cerebrale esențiale, cum ar fi hipocampul, care joacă un rol crucial în memorie.

Nu există un tratament curativ pentru boala Alzheimer, însă unele medicamente pot încetini progresia simptomelor. Cercetările actuale se concentrează pe identificarea de noi terapii care să prevină acumularea de plăci amiloide și să protejeze neuronii de moartea prematură.

Epilepsia este o tulburare neurologică definită de convulsii recurente, cauzate de descărcări electrice anormale în creier. Convulsiile pot varia ca intensitate și tip, de la episoade ușoare, cum ar fi o senzație de absență sau o privire pierdută, până la crize majore, care implică pierderea conștienței și contracții musculare violente.

Există mai multe tipuri de epilepsie, iar cauzele pot fi variate, inclusiv leziuni cerebrale, infecții, tumori, anomalii genetice sau dezechilibre chimice. Dintre toate afecțiunile neurologice, simptomele anumitor cazuri de epilepsie nu sunt complet deslușite.

Tratamentul epilepsiei se bazează pe medicamente antiepileptice, care controlează convulsiile la majoritatea pacienților. Pentru cei care nu răspund la medicație, chirurgia poate fi o opțiune, mai ales atunci când crizele sunt localizate într-o zonă specifică a creierului care poate fi îndepărtată fără a afecta funcțiile vitale.

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează în principal mișcarea, fiind cauzată de deteriorarea progresivă a neuronilor care produc dopamină, un neurotransmițător esențial pentru coordonarea mișcărilor. Simptomele includ tremurături, rigiditate musculară, încetinirea mișcărilor și instabilitate posturală. În stadiile avansate, boala Parkinson poate afecta și funcțiile cognitive și emoționale.

Cauza exactă a bolii Parkinson nu este pe deplin înțeleasă, deși se crede că atât factorii genetici, cât și cei de mediu joacă un rol important. La fel ca în cazul altor boli neurodegenerative, tratamentul este simptomatic, fără un remediu curativ. Medicamentele care cresc nivelul de dopamină sau imită efectele acesteia sunt cele mai frecvente, iar în unele cazuri, stimularea cerebrală profundă (deep brain stimulation) poate ajuta la reducerea simptomelor motorii.

Scleroza multiplă este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă mielina, teaca protectoare care înconjoară fibrele nervoase, ceea ce perturbă comunicarea între creier și restul corpului. Simptomele variază foarte mult de la un pacient la altul, dar pot include oboseală extremă, slăbiciune musculară, probleme de vedere, dificultăți de echilibru și coordonare, precum și tulburări cognitive.

Deși cauza exactă a sclerozei multiple este necunoscută, se crede că factori genetici și de mediu contribuie la declanșarea bolii. Scleroza multiplă poate urma un curs de recăderi și remisiuni sau poate progresa treptat, cu o agravare constantă a simptomelor.

Nu există un tratament curativ pentru scleroza multiplă, însă există terapii care pot modifica evoluția bolii și pot reduce frecvența recăderilor. Tratamentul se concentrează și pe gestionarea simptomelor, prin medicamente și electrostimulare musculară, dar și fizioterapie.

Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai frecvente afecțiuni neurologice și una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate la nivel mondial. AVC-ul apare atunci când aportul de sânge către o parte a creierului este întrerupt, fie din cauza unui cheag de sânge (AVC ischemic), fie din cauza unei hemoragii cerebrale (AVC hemoragic). În ambele cazuri, celulele cerebrale sunt lipsite de oxigen și încep să moară, ceea ce duce la leziuni cerebrale permanente. În astfel de situații, pacienții sunt dificil de abordat, întrucât prezintă dificultăți în deplasare și pot necesita bastoane pentru sprijin ori chiar cadre de mers, pentru cele mai mici distanțe.

Simptomele unui AVC variază în funcție de partea creierului afectată, dar includ frecvent slăbiciune bruscă sau amorțeală pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, pierderea echilibrului și confuzie. Intervenția medicală rapidă este esențială în cazul unui AVC, deoarece tratamentul prompt poate reduce semnificativ daunele cerebrale.

Tratamentul AVC-ului ischemic include administrarea de medicamente trombolitice care dizolvă cheagurile, în timp ce AVC-ul hemoragic necesită adesea intervenții chirurgicale pentru a repara vasele de sânge rupte. Prevenția accidentului vascular cerebral se concentrează pe controlul factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul și nivelul crescut de colesterol.

Migrenele sunt dureri de cap severe și recurente care afectează milioane de oameni la nivel mondial. Acestea sunt adesea însoțite de greață, vărsături și sensibilitate la lumină și sunet. Migrenele pot dura câteva ore sau chiar zile și pot afecta semnificativ calitatea vieții.

Cauza migrenelor nu este complet înțeleasă, dar se crede că implică o combinație de factori genetici și declanșatori de mediu, precum stresul, oboseala, anumite alimente sau modificările hormonale. Tratamentul migrenelor variază de la analgezice pentru gestionarea durerii până la medicamente specifice care vizează prevenirea crizelor.

Neuropatia periferică afectează nervii periferici și poate provoca durere, amorțeală, slăbiciune și pierderea sensibilității, în special la nivelul mâinilor și picioarelor. Aceasta poate fi cauzată de diabet, infecții, traume, deficit de vitamine sau expunerea la toxine.

În funcție de cauza neuropatiei, pacienții pot necesita cârje pentru sprijin, dar și orteze medicale pentru corectarea efectelor subiacente ale bolii; în plus, tratamentul poate include controlul bolilor asociate, precum diabetul, și utilizarea de medicamente pentru ameliorarea simptomelor dureroase, având în vedere care sunt bolile neurologice implicate.

1. Boala Alzheimer
2. Epilepsia
3. Boala Parkinson
4. Scleroza multiplă
5. Accidentul vascular cerebral (AVC)
6. Migrenele
7. Neuropatia periferică

2. Lista bolilor neurologice cunoscute și semnele clinice asociate fiecărei patologii

Semnele și simptomele în bolile neurologice pot fi grupate în mai multe categorii. Astfel, pe baza unei discuții sau prin intermediul monitorului pentru pacienți, cadrele medicale pot observa probleme neurologice, simptomele specifice și tipologia acestora. Așadar, ce înseamnă problemele neurologice și cum sunt recunoscute semnele problemelor neurologice?

Simptomele motorii sunt foarte frecvente în bolile neurologice și apar atunci când sunt afectați nervii responsabili pentru mișcare, fie că vorbim de creier, măduva spinării sau nervii periferici. Simptomele bolilor neurologice pot include:

Simptomele problemelor neurologice senzoriale apar atunci când sistemul nervos care transmite informații senzoriale (precum durerea, temperatura, vibrația) este afectat. Aceste simptome includ:

Simptomele cognitive sunt legate de procesele mintale implicate în memorie, atenție, limbaj și rezolvarea problemelor. Aceste simptome pot fi subtile la început, dar pot progresa în cazurile bolilor neurodegenerative.

Bolile neurologice pot influența profund sănătatea mintală și comportamentul, conducând la o gamă largă de simptome psihologice:

Sistemul nervos autonom controlează funcțiile involuntare ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac, tensiunea arterială, digestia și temperatura corpului. Atunci când acest sistem este afectat, pot apărea simptome vegetative precum:

1. Simptome motorii

   Slăbiciunea musculară este un simptom comun care se întâlnește în afecțiuni cum ar fi scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral (AVC), boala Parkinson și neuropatia periferică. Aceasta poate varia de la o pierdere ușoară a forței până la paralizie completă (paralizie). Slăbiciunea poate fi unilaterală (pe o parte a corpului) sau bilaterală, în funcție de locul leziunii sau al afectării nervilor.

   Tremuratul este un simptom distinctiv al bolii Parkinson, dar poate fi întâlnit și în alte boli neurologice, iar exemplele continuă în cazul pacienților cu scleroză multiplă sau cu tulburări metabolice. Tremurul este o mișcare involuntară și ritmică a mușchilor și poate afecta mâinile, picioarele, capul sau alte părți ale corpului.

   Acestea sunt caracterizate prin încordarea excesivă a mușchilor, ceea ce face ca mișcările să fie rigide și dificile. Spasmul apare frecvent în scleroza multiplă, paralizia cerebrală și după un AVC. Rigiditatea musculară este un simptom comun în boala Parkinson, ducând la dificultăți în inițierea și efectuarea mișcărilor.

   Ataxia este o tulburare a coordonării motorii care duce la mișcări necontrolate și ineficiente, afectând mersul și alte activități care necesită precizie. În aceste cazuri, pacienții pot avea nevoie chiar de un elevator pentru scări pentru a putea să se deplaseze. Ataxia este frecvent întâlnită în scleroza multiplă și în bolile degenerative care afectează cerebelul (partea creierului responsabilă pentru coordonare).

   Distonia presupune contracții musculare involuntare, care cauzează mișcări și posturi anormale. Este frecvent întâlnită în tulburările de mișcare, cum ar fi boala Parkinson și distonia primară, dar poate apărea și în urma unui traumatism cerebral sau a unor tulburări metabolice.

   • Slăbiciunea musculară (pareză)
   • Tremurături
   • Spasme și rigiditate
   • Ataxia și coordonarea deficitară
   • Distonia
2. Simptome senzoriale

   Aceste senzații sunt adesea descrise ca „ace și cuie" și sunt frecvent întâlnite în neuropatia periferică, scleroza multiplă și după un accident vascular cerebral. Amorțeala poate afecta o parte a corpului sau poate fi mai generalizată, în funcție de localizarea leziunii neurologice.

   Durerea neuropatică este o durere care apare ca urmare a deteriorării sau afectării nervilor și este diferită de durerea obișnuită. Aceasta este adesea descrisă ca o senzație de arsură, de curent electric sau ca o durere intensă și continuă. Este întâlnită în afecțiuni precum neuropatia diabetică, scleroza multiplă și leziuni ale măduvei spinării.

   Pacienții pot prezenta o sensibilitate anormală la stimuli normali, cum ar fi atingerea sau temperatura, resimțind durere intensă la stimuli minori (hiperestezie) sau pierderea completă a sensibilității (anestezie). Aceste simptome sunt frecvente în afecțiunile care afectează nervii periferici sau măduva spinării, cum ar fi neuropatia periferică sau leziunile medulare.

   • Amorțeală și furnicături (parestezii)
   • Durere neuropatică
   • Sensibilitate alterată la temperatură sau atingere
3. Simptome cognitive

   Pierderea de memorie este un simptom esențial în boli precum boala Alzheimer și alte forme de demență. În stadiile incipiente, pacienții pot uita evenimente recente sau detalii importante, dar pe măsură ce boala progresează, pierderile de memorie pot afecta amintirile pe termen lung și capacitatea de a recunoaște persoane apropiate.

   Aceste simptome sunt frecvent întâlnite în demență, boala Alzheimer și în accidentele vasculare cerebrale. Pacienții pot deveni dezorientați în timp și spațiu, pot uita unde se află sau pot avea dificultăți în a înțelege situațiile curente.

   Afazia este o tulburare sau problemă neurologică a vorbirii care apare adesea după un AVC sau alte leziuni cerebrale care afectează centrele limbajului din creier. Aceasta poate include dificultăți în exprimare, înțelegere sau ambele. De exemplu, pacienții pot avea dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite sau pot înțelege greșit ceea ce li se spune.

   Tulburările cognitive pot afecta capacitatea unei persoane de a lua decizii raționale sau de a judeca situațiile, ceea ce este un simptom comun în demență și în boala Alzheimer. Această pierdere a funcțiilor executive poate duce la comportamente neobișnuite sau riscante.

   • Pierderi de memorie
   • Confuzie și dezorientare
   • Probleme de limbaj (afazie)
   • Probleme de judecată și luare a deciziilor
4. Simptome psihologice și comportamentale

   Aceste simptome sunt frecvente în multe boli neurologice cronice, cum ar fi boala Parkinson, scleroza multiplă și demența. Depresia poate fi rezultatul impactului emoțional al unei afecțiuni cronice, dar și al modificărilor chimice din creier cauzate de boala neurologică în sine.

   Bolile care afectează lobii frontali ai creierului, cum ar fi demența frontotemporală sau leziunile traumatice, pot duce la schimbări semnificative de personalitate. Pacienții pot deveni mai impulsivi, agresivi sau pot avea dificultăți în a controla emoțiile.

   Aceste simptome sunt întâlnite în afecțiuni precum boala Parkinson, demența cu corpi Lewy sau epilepsia. Halucinațiile pot fi vizuale, auditive sau chiar tactile, iar pacienții pot avea iluzii, adică credințe false care nu sunt susținute de realitate.

   • Depresia și anxietatea
   • Comportament agresiv sau schimbări de personalitate
   • Halucinații și iluzii
5. Simptome vegetative

   Disfuncția sistemului nervos autonom poate cauza hipotensiune ortostatică (o scădere bruscă a tensiunii arteriale atunci când pacientul se ridică), vizibilă prin investigația cu electrocardiograful; de altfel, acesta este un simptom frecvent în boala Parkinson și în alte afecțiuni neurodegenerative.

   Simptomele de afecțiune neurologică precum constipația, incontinența urinară sau dificultatea de a înghiți (disfagie) sunt frecvente, afectând sistemul nervos autonom. Mai precis, se observă în scleroza laterală amiotrofică și boala Parkinson.

   Insomnia, somnolența excesivă sau apneea în somn pot apărea în multe boli neurologice. În boala Parkinson, de exemplu, tulburările de somn sunt frecvente și pot exacerba alte simptome ale bolii.

   • Dificultăți de reglare a tensiunii arteriale și a ritmului cardiac
   • Probleme de digestie și ale funcției gastrointestinale
   • Tulburări de somn

3. Care sunt etapele diagnostice în evaluarea problemelor neurologice?

Diagnosticarea unei boli neurologice începe cu o evaluare clinică detaliată, care include istoricul medical complet al pacientului și o examinare fizică și neurologică minuțioasă pentru a determina corect semnele și simptomele în afecțiunile neurologice. Medicul neurolog va investiga simptomele prezentate de pacient, cum ar fi problemele de mișcare, tulburările senzoriale sau cognitive, și va evalua reflexele, forța musculară, coordonarea, echilibrul, și funcțiile mintale. Istoricul familial și expunerea la factori de risc, cum ar fi traumatismele sau infecțiile, sunt de asemenea importante în stabilirea unui posibil diagnostic. Această evaluare inițială ajută la identificarea zonelor din sistemul nervos care ar putea fi afectate și oferă o direcție pentru testele suplimentare.

Pentru a confirma diagnosticul de semne de boli neurologice, medicul poate recomanda o serie de investigații paraclinice, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografia computerizată (CT) pentru a vizualiza structurile creierului și ale măduvei spinării. Alte teste includ electroencefalograma (EEG) pentru evaluarea activității electrice a creierului în caz de epilepsie, electromiografia (EMG) pentru studiul funcției nervilor și mușchilor, și analize de sânge sau lichid cefalorahidian pentru a identifica infecții, inflamații sau tulburări metabolice. Uneori, sunt necesare teste genetice pentru diagnosticarea afecțiunilor ereditare, așa cum este boala Huntington.

4. Strategii de comunicare terapeutică cu pacienții afectați de cele mai frecvente afecțiuni neurologice

Comunicarea cu pacienții care suferă de probleme neurologice necesită o abordare empatică și clară, deoarece acești pacienți pot prezenta dificultăți cognitive, de vorbire sau de înțelegere. Medicul trebuie să explice diagnosticul și opțiunile de tratament într-un limbaj accesibil, evitând jargonul medical complicat și asigurându-se că pacientul și familia sa înțeleg pe deplin informațiile oferite. Un alt aspect important este ascultarea activă și acordarea de timp suficient pacientului pentru a formula întrebări sau a-și exprima nelămuririle, mai ales în cazul celor care pot întâmpina dificultăți în comunicarea verbală. Personalizarea dialogului în funcție de nevoile pacientului este esențială pentru a-i oferi suport psihologic și a facilita implicarea în procesul decizional privind tratamentul.

O soluție integrată pentru telemedicină poate fi de mare ajutor în gestionarea pacienților neurologici, mai ales în situațiile în care mobilitatea lor este redusă sau accesul la servicii medicale specializate este limitat. Telemedicina permite consultarea de la distanță, monitorizarea simptomelor și ajustarea tratamentului în timp real, reducând astfel nevoia de deplasări frecvente la spital. Această soluție integrată nu doar că îmbunătățește accesul la îngrijire, dar oferă și posibilitatea de a partaja rezultatele investigațiilor imagistice sau electrofiziologice într-un mod rapid și eficient, facilitând colaborarea între specialiști și asigurând o continuitate a îngrijirii personalizate.

Nu uita, bolile neurologice prezintă simptome diverse, cum ar fi amorțeala, slăbiciunea musculară sau dificultățile de vorbire, care pot indica probleme serioase ale sistemului nervos. Acum că ai aflat ce înseamnă afecțiunile neurologice și simptomele afecțiunilor neurologice, poți apela cu încredere la ajutorul specializat, în cazul în care te confrunți cu o astfel de boală sau ai pe cineva drag afectat.

Referințe:

1. https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=zsVMBTF8vREC&oi=fnd&pg=PA21&dq=neurological+disorders&ots=rbUGnIOPbW&sig=AFvR5N_YeVZepJn7yryohga6l-A&redir_esc=y#v=onepage&q=neurological%20disorders&f=false
2. https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=Z8uwPwlPUw4C&oi=fnd&pg=PP1&dq=neurological+disorders&ots=ginIF5WrSq&sig=OhaC3PNm0Q1uSMM2CKNHQcsivzE&redir_esc=y#v=onepage&q=neurological%20disorders&f=false
3. https://www.breggin.com/admin/fm/source/6905_breggin/td-resources/Faurbye1964.pdf
4. https://jnnp.bmj.com/content/83/8/842.short
5. https://link.springer.com/article/10.1007/s00415-014-7495-4
6. https://academic.oup.com/brain/article-abstract/120/7/1105/304280?login=false