Perioada post-partum: ghid complet despre recuperare medicală, lăuzie, lohii și îngrijire după naștere

Perioada post-partum este una deosebit de importantă în viața unei femei, pentru că marchează tranziția de la sarcină la recuperarea completă a organismului. Înțelegerea proceselor fiziologice normale, precum evoluția lohiilor și involuția uterină, alături de recunoașterea semnalelor de alarmă, constituie baza unei îngrijiri adecvate în această perioadă sensibilă. Află mai multe despre ea și despre ce poți face pentru a o traversa mai ușor.

Rezumat

1. Perioada post-partum (lăuzia) durează 6-8 săptămâni, implicând transformări fiziologice și emoționale complexe.
2. Lohiile sunt secreții vaginale normale, care curăță uterul după naștere și care au o durată totală variabilă, între 3 și 6 săptămâni. Monitorizează aspectul, cantitatea și mirosul acestora, pentru a detecta eventuale infecții.
3. Recuperarea post-partum diferă în funcție de tipul nașterii: după nașterea naturală este esențială îngrijirea perineului, iar după cezariană se pune accent pe monitorizarea inciziei.
4. Constipația și alte probleme digestive sunt frecvente după naștere, astfel că se recomandă o dietă bogată în fibre, hidratar adecvată și mișcare ușoară, pentru a facilita tranzitul intestinal.
5. Sprijinul din partea familiei și monitorizarea semnelor vitale și a funcțiilor tiroidei, precum și depistarea precoce a depresiei post-partum sunt critice pentru sănătatea mamei.
6. Prevenirea complicațiilor, menținerea unei igiene riguroase, alimentația echilibrată, odihna și sprijinul emoțional contribuie la succesul recuperării și la bunăstarea mamei și copilului.

Cuprins

• Recuperarea medicală în perioada post-partum
• Ce sunt lohiile și cât timp durează după naștere?
• Lohiile după cezariană - particularități și durată
• Recuperarea medicală după nașterea naturală
• Reluarea activităților obișnuite după nașterea naturală
• Îngrijirea după operația de cezariană
• Probleme digestive în perioada post-partum
• Modificările corporale și recuperarea fizică după naștere
• Perioada de lăuzie - restricții și recomandări
• Proceduri medicale necesare în perioada post-partum
• Depresia post-partum

Recuperarea medicală în perioada post-partum

Perioada post-partum („după naștere”), cunoscută și sub denumirea de lăuzie, se întinde de obicei pe parcursul a șase până la opt săptămâni după naștere și implică transformări fiziologice și emoționale complexe. Este o fază ce necesită o atenție deosebită din partea echipei medicale și a familiei, pentru a asigura o tranziție armonioasă și pentru a preveni eventualele complicații.

În timpul sarcinii, corpul tău suferă modificări semnificative, menite să susțină dezvoltarea optimă a fătului. După naștere, aceste modificări încep să se inverseze, printr-un proces numit involuție, în care organele și sistemele revin treptat la funcțiile lor normale. O recuperare medicală adecvată în această perioadă este esențială pentru sănătatea și bunăstarea ta și a copilului, influențând direct capacitatea ta de a-ți îndeplini noul rol de părinte.

Ce sunt lohiile și cât timp durează după naștere?

Lohiile sunt secreții vaginale normale, eliminate după naștere și compuse din sânge, fragmente de țesut endometrial, deciduă și mucus. Aceste scurgeri provin din uter, cervix și vagin și constituie un proces fiziologic natural de curățare a organismului după naștere.

Aspectul și durata lohiilor se modifică pe parcursul recuperării:

1. Lochia rubra
• În primele trei până la patru zile, lohiile au o culoare roșie intensă, fiind alcătuite predominant din sânge proaspăt.
• În această fază, numită lochia rubra, lohiile pot conține și mici cheaguri de sânge, considerate normale după naștere, dacă nu depășesc dimensiunea unei monede.
• Cantitatea lohiilor este comparabilă cu o menstruație abundentă, necesitând schimbarea frecventă a absorbantelor.
2. Lochia serosa
• Între a cincea și a noua zi, culoarea se modifică treptat, către galben-brun sau roz-brun, această etapă fiind cunoscută sub numele de lochia serosa.
• Compoziția lohiilor se schimbă, acestea conținând mai puțin sânge și mai mult mucus, leucocite și fragmente de țesut.
• Totodată, cantitatea de lohii scade progresiv, iar consistența lor devine mai fluidă.
3. Lochia alba
• În faza finală, lohiile devin albe sau gălbui-transparente (lochia alba), fiind compuse în principal din mucus, leucocite și celule epiteliale.
• Această fază poate persista până la trei-cinci săptămâni după naștere, iar în unele cazuri chiar mai mult.

Durata totală a sângerărilor după naștere poate varia între trei și șase săptămâni, în funcție de factori precum tipul nașterii, dimensiunea uterului și capacitatea de recuperare a organismului tău.

Este important să monitorizezi aspectul și mirosul lohiilor, deoarece modificările neobișnuite ale acestora pot indica infecții sau complicații ce necesită atenție medicală imediată, asigurând astfel o recuperare fără probleme.

Lohiile după cezariană - particularități și durată

Deși nașterea prin cezariană implică o incizie abdominală, eliminarea lohiilor rămâne un proces fiziologic normal, întrucât acestea provin din cavitatea uterină și nu sunt influențate direct de modalitatea nașterii. Scurgerile după cezariană urmează aceeași evoluție caracteristică ca și după nașterea vaginală, având însă și unele particularități.

Aspectul și evoluția lohiilor după cezariană respectă aceleași faze: inițial roșii și abundente, apoi gălbui-brune și în final albe sau transparente. Totuși, unele femei pot observa o cantitate ușor mai redusă de scurgeri în primele zile după cezariană, acest lucru fiind atribuit contractilității uterine, ce poate fi temporar afectată de intervenția chirurgicală.

Durata lohiilor după cezariană se încadrează în același interval de trei până la șase săptămâni, ca și după nașterea naturală. Procesul de involuție uterină poate fi însă ușor întârziat, din cauza traumei chirurgicale, dar diferențele sunt minime și nu afectează semnificativ recuperarea generală.

Scurgeri după cezariană și simptome la care ar trebui să fii atentă

Un aspect important de monitorizat însă este apariția lohiilor galbene, cu miros neplăcut, sau a unei cantități neobișnuit de mari de scurgeri, întrucât acestea pot indica o infecție uterină.

De asemenea, usturimea la urinare după cezariană poate semnala o infecție a tractului urinar, o complicație frecventă după intervențiile chirurgicale.

Femeile care au născut prin cezariană trebuie să acorde o atenție deosebită igienei personale și să monitorizeze atât aspectul lohiilor, cât și starea inciziei abdominale. Orice semn de infecție, precum febra, durerile abdominale intense sau modificările în aspectul lohiilor, necesită evaluare medicală urgentă. Fii vigilentă și adresează-te medicului la primele semne de complicații, pentru un tratament adecvat și evitarea problemelor pe termen lung.

Recuperarea medicală după nașterea naturală

Procesul de recuperare după naștere naturală implică vindecarea treptată a țesuturilor perineale și readaptarea organismului la starea de dinaintea sarcinii.

Vindecarea țesuturilor perineale

Gestionarea disconfortului perineal constituie o prioritate în primele săptămâni după naștere. Zona dintre vagin și anus poate fi afectată de rupturi spontane sau de o epiziotomie — procedură chirurgicală efectuată pentru a facilita nașterea. Pentru ameliorarea durerii și reducerea inflamației, poți aplica comprese reci în primele 24 de ore, urmate de băi de șezut călduțe, cu apă sărată sau soluții antiseptice blânde.

Îngrijirea plăgii perineale necesită o igienă riguroasă, pentru a preveni infecția epiziotomiei. Spălarea delicată cu apă călduță, după fiecare utilizare a toaletei, uscarea prin tamponare și schimbarea frecventă a absorbantelor sunt măsuri esențiale. Semnele de infecție la care ar trebui să fii atentă includ:

• roșeața crescută;
• umflarea;
• secrețiile purulente;
• febra;
• durerea care se intensifică în loc să scadă.

În cazul utilizării firelor de sutură resorbabile pentru repararea epiziotomiei, acestea se vor dizolva natural, în termen de două până la patru săptămâni. În cât timp se topesc efectiv firele după naștere naturală depinde de tipul materialului utilizat și de capacitatea individuală de vindecare. Este normal să simți o ușoară mâncărime pe măsură ce firele se dizolvă, dar durerea intensă sau secrețiile neobișnuite necesită evaluare medicală.

Reluarea activităților obișnuite după nașterea naturală

Multe femei se întreabă despre momentul potrivit pentru reluarea anumitor activități.

Epilarea după nașterea naturală

Deși nu există contraindicații medicale absolute, este recomandat să aștepți vindecarea completă a țesuturilor perineale înainte de a relua epilarea și să acorzi o atenție sporită igienei, pentru a evita iritarea acestei zonei sensibile.

Revenirea la programul de sport, pentru a scăpa de burtă după sarcină

Reluarea activității fizice trebuie să fie graduală, de la plimbări scurte și exerciții de respirație. În schimb, exercițiile cu dispozitive de gimnastică, pentru întărirea musculaturii pelviene (exercițiile Kegel) pot fi începute imediat după naștere și sunt benefice pentru recuperarea tonusului muscular și prevenirea incontinenței urinare.

Acordă atenție semnalelor pe care le primești de la corpului tău și reia activitățile fizice treptat, pentru a evita suprasolicitarea și a-ți asigura o recuperare completă.

Îngrijirea după operația de cezariană

Recuperarea după cezariană necesită o abordare specifică, ce combină îngrijirea după o intervenție chirurgicală majoră cu nevoile specifice perioadei post-partum. Aceasta implică monitorizarea atentă a inciziei și gestionarea durerii, pentru a asigura o vindecare completă.

Gestionarea durerii constituie o prioritate în primele zile după intervenție. Durerile de burtă după naștere pot fi mai intense după cezariană decât după o naștere naturală, din cauza inciziei abdominale și a manipulării țesuturilor, însă medicul îți va prescrie analgezice adecvate.

Îngrijirea inciziei necesită o atenție deosebită, pentru prevenirea infecțiilor. Zona trebuie menținută curată și uscată, spălată zilnic cu apă și un săpun natural, apoi uscată prin tamponare delicată. Orice modificare suspectă a aspectului inciziei necesită evaluare medicală promptă.

Primul scaun și usturime la urinare după cezariană

Reluarea tranzitului intestinal poate fi o provocare după cezariană. Primul scaun poate fi întârziat, din cauza efectelor anesteziei și a medicamentelor analgezice. Pentru a facilita tranzitul, se recomandă mișcarea ușoară, cât mai curând după naștere, hidratarea adecvată și consumul de alimente bogate în fibre.

Monitorizarea funcției urinare este de asemenea importantă, deoarece usturimile la urinare după cezariană pot indica o infecție a tractului urinar. Hidratarea abundentă și golirea completă a vezicii urinare sunt măsuri preventive esențiale.

Activitatea fizică trebuie să fie ușoară și limitată

Restricțiile de activitate sunt mai stricte după cezariană. Trebuie să eviți ridicarea de greutăți mai mari de 5-7 kg în primele șase săptămâni și să te ferești de eforturile fizice intense.

Reluarea condusului auto trebuie să aștepte până când corpul tău este pregătit, de obicei cel puțin două-trei săptămâni.

Respectă cu strictețe recomandările medicului și evită eforturile inutile, pentru a-i permite corpului să se vindece complet și a preveni complicațiile.

Probleme digestive în perioada post-partum

Tulburările digestive sunt frecvente în perioada post-partum, fiind influențate de modificările hormonale, efectele medicamentelor, schimbările în dietă și reducerea activității fizice.

Constipație după naștere

Constipația după naștere este cea mai comună problemă digestivă, afectând până la 25% dintre femei în primele săptămâni după naștere. Cauzele ei sunt multiple și includ:

• efectele progesteronului asupra motilității intestinale;
• deshidratarea;
• administrarea de analgezice opioide;
• teama de durere în timpul defecației (mai ales în prezența epiziotomiei sau a hemoroizilor);
• modificările în rutina alimentară.

Pentru prevenirea și tratarea constipației se recomandă o dietă bogată în fibre, cu multe fructe proaspete, legume, cereale integrale și leguminoase.

Hidratarea adecvată este de asemenea esențială, cu un consum zilnic de cel puțin 2-3 litri de lichide, mai ales pentru mamele care alăptează, iar activitatea fizică ușoară, precum plimbările scurte, stimulează tranzitul intestinal și accelerează recuperarea.

În cazul constipației persistente, medicul îți poate recomanda laxative ușoare, precum lactuloza sau fibrele solubile, compatibile cu alăptarea. Evitarea laxativelor stimulante este importantă, deoarece acestea pot afecta echilibrul electrolitic și pot trece în laptele matern.

Hemoroizii după naștere

Alte probleme după naștere pot include hemoroizii, frecvenți din cauza presiunii exercitate în timpul nașterii și a constipației ulterioare. Tratamentul conservator, cu băi de șezut, creme cu efect anestezic local și evitarea efortului în timpul defecației sunt de obicei suficiente pentru ameliorarea simptomelor.

Astfel, adoptarea unei diete echilibrate și a unui stil de viață activ te poate ajuta să previi și să gestionezi eficient problemele digestive și să accelezi recuperarea în perioada post-partum.

Modificările corporale și recuperarea fizică după naștere

Perioada post-partum aduce cu sine modificări corporale semnificative, pe măsură ce organismul tău se adaptează la noua realitate și începe procesul de recuperare post-partum. Aceste transformări afectează multiple sisteme și necesită timp și răbdare.

Involuția uterină

Involuția uterină reprezintă unul dintre cele mai importante procese de recuperare. Imediat după naștere, uterul cântărește aproximativ 1000 de grame și are dimensiunea unei pepene, dar prin contracții puternice și constante, acesta revine treptat la dimensiunea și greutatea normală, de aproximativ 60-70 de grame. Acest proces durează aproximativ șase săptămâni, iar contracțiile, cunoscute sub numele de „dureri de după naștere”, pot fi intense, mai ales la mamele care alăptează, din cauza eliberării de oxitocină.

Sânii, vaginul și burta după naștere

• Vaginul suferă modificări temporare după naștere, putând fi edematos, sensibil și ușor lărgit. Țesuturile vaginale și perineale au o capacitate remarcabilă de recuperare, dar procesul poate dura câteva luni. Exercițiile pentru întărirea musculaturii pelviene sunt esențiale pentru restabilirea tonusului muscular și prevenirea problemelor pe termen lung, precum incontinența urinară.
• Burta rămâne proeminentă după sarcină, însă pentru o perioadă variabilă, în funcție de factori precum numărul sarcinilor anterioare, vârsta ta și predispoziția genetică. Mușchii abdominali, care s-au întins considerabil în timpul sarcinii, au nevoie de timp și exerciții specifice pentru a-și recăpăta tonusul. Diastaza recților (separarea mușchilor abdominali pe linia mediană) este frecventă și poate necesita exerciții specializate, sau chiar intervenție chirurgicală, în cazurile severe.
• Sânii suferă și ei modificări semnificative, mai ales la mamele care alăptează. Congestionarea mamară în primele zile, modificările de dimensiune și fluctuațiile în sensibilitate sunt normale și se stabilizează odată cu formarea unei rutine de alăptare.

Modificările hormonale joacă un rol important în recuperarea fizică. Scăderea bruscă a nivelurilor de estrogen și progesteron după naștere poate afecta starea de spirit, calitatea somnului și chiar aspectul pielii și părului. Multe femei observă o cădere mai abundentă a părului în primele luni după naștere; este un fenomen normal, care se rezolvă de obicei spontan.

Fii blândă cu corpul tău și acordă-i timpul necesar pentru a se adapta la aceste schimbări, adoptând un stil de viață sănătos și solicitând ajutor specializat ori de câte ori este nevoie.

Perioada de lăuzie - restricții și recomandări

Conceptul tradițional de lăuzie se referă la perioada de recuperare și adaptare după naștere, când mama are mare nevoie de odihnă, îngrijire și protecție față de factorii de stres externi. Această perioadă de lăuzie variază cultural și individual, dar principiile de bază rămân aceleași: asigurarea unei recuperări complete prin odihnă, nutriție adecvată și sprijin emoțional.

Când poate ieși lăuza din casă?

Din punct de vedere medical, nu există restricții absolute privind ieșirea din casă, dar se recomandă prudență în primele două săptămâni, când riscul de infecții este mai mare și energia ta este redusă. Ieșirile scurte, pentru aer proaspăt și exerciții ușoare, pot fi însă benefice pentru starea psihică și fizică.

Restricțiile de activitate în perioada lăuzie includ evitarea eforturilor fizice intense, ridicarea de greutăți mari și activitățile care pot pune presiune pe zona pelvină. Activitățile casnice grele trebuie delegate altor membri ai familiei, iar tu trebuie să te concentrezi pe recuperare și îngrijirea nou-născutului.

Dieta și odihna după naștere

Alimentația joacă un rol deosebit de important în recuperarea post-partum. Se recomandă o dietă echilibrată, bogată în:

• proteine, pentru vindecarea țesuturilor;
• fier, pentru prevenirea anemiei;
• calciu, pentru sănătatea oaselor;
• vitamine, pentru susținerea sistemului imunitar.

Mamele care alăptează au nevoie de aproximativ 500 de calorii suplimentare pe zi și o hidratare abundentă.

Somnul și odihna sunt esențiale, dar pot fi o provocare cu un nou-născut. Cel mai bine ar fi să dormi când doarme și copilul, să accepți ajutor în treburile casnice și să îți creezi unui mediu liniștit și confortabil pentru recuperare, inclusiv prin utilizarea de perne ortopedice și alte accesorii pentru mamă și copil, precum centurile abdominale.

Sprijinul emoțional din partea partenerului, familiei și prietenilor este esențial pentru o lăuză. Izolarea socială poate conduce la dezvoltarea depresiei post-partum, așa încât menținerea conexiunilor sociale și comunicarea deschisă despre emoții și nevoi sunt importante. Nu ezita să ceri ajutor și apelează la cei din jur, pentru a depăși mai ușor provocările acestei perioade și a te bucura de noua ta viață de mamă.

Proceduri medicale necesare în perioada post-partum

Monitorizarea medicală în perioada post-partum implică o serie de proceduri medicale, adesea cu ajutorul unor echipamente medicale de precizie, precum cele de la SECA, esențiale pentru evaluarea stadiului recuperării și identificarea precoce a eventualelor complicații.

Monitorizarea semnelor vitale

Monitorizarea semnelor vitale în primele zile după naștere este esențială pentru detectarea de complicații precum infecțiile, hemoragia sau hipertensiunea. Temperatura corporală, tensiunea arterială, frecvența cardiacă și respiratorie oferă informații valoroase despre starea generală a organismului tău.

Consultația post-partum

La 6-8 săptămâni după naștere, ar trebui să treci printr-o examinarea fizică completă, în care să se evalueze progresul involuției uterine și să se verifice nivelul vindecării eventualelor plăgi perineale sau a inciziei cezariene.

Screeningul pentru depresia post-partum

Screeningul pentru depresia post-partum ar trebui să facă parte din rutina de evaluare medicală. Utilizarea de chestionare standardizate, precum Edinburgh Postnatal Depression Scale, poate ajuta la identificarea precoce a mamelor cu risc crescut de dezvoltare a tulburărilor de dispoziție.

Evaluarea funcției tiroidiene

Evaluarea funcției tiroidiene poate fi de asemenea necesară, deoarece tiroidita post-partum afectează aproximativ 10% dintre femei și poate mima simptomele depresiei.

Nu neglija importanța acestor proceduri medicale și respectă programările la medic, pentru a te asigura că recuperarea ta decurge fără probleme.

Depresia post-partum

Depresia post-partum reprezintă o tulburare de dispoziție serioasă, ce afectează aproximativ 10-15% dintre femeile care au născut recent. Această stare depășește „tristețea de după naștere” (baby blues) prin intensitatea și durata simptomelor, necesitând intervenție medicală specializată pentru a proteja sănătatea mamei și dezvoltarea armonioasă a copilului.

Ce înseamnă baby blues (tristețea postnatală)?

Baby blues afectează până la 80% dintre mame, în primele zile după naștere, manifestându-se prin:

• plâns aparent fără motiv;
• fluctuații de dispoziție;
• anxietate;
• tulburări ușoare de somn.

Aceste simptome sunt temporare și se rezolvă spontan în prima săptămână, fără tratament specific.

Cu ce diferă de baby blues depresia post-partum și de ce apare?

Depresia post-partum se manifestă prin simptome mai severe și persistente, care interferează semnificativ cu capacitatea mamei de a-și îndeplini responsabilitățile zilnice. Sentimentele intense de tristețe, anxietate sau iritabilitate persistă săptămâni sau luni întregi, afectând nu doar starea emoțională, ci și capacitatea de a avea grijă de copil.

Simptomele caracteristice depresiei post-partum includ:

• oboseala extremă, care nu se ameliorează prin odihnă;
• tulburări severe de somn (insomnie sau hipersomnie);
• modificări ale apetitului;
• sentimente de vinovăție excesivă sau de inadecvare ca mamă;
• dificultăți de concentrare și luare a deciziilor.
• în cazurile severe, pot apărea gânduri de a-și face rău sau de a face rău copilului, precum și ideații suicidare.

Cauzele depresiei post-partum sunt complexe și multifactoriale. Modificările hormonale bruște după naștere joacă un rol central - scăderea rapidă a nivelurilor de estrogen și progesteron poate afecta neurotransmițătorii cerebrali responsabili de reglarea dispoziției. De asemenea, modificările nivelurilor hormonilor tiroidieni pot contribui la simptomatologie.

Factorii de risc includ:

• antecedentele personale sau familiale de depresie;
• episoade anterioare de depresie post-partum;
• stresul recent (probleme financiare, relaționale sau de sănătate);
• lipsa sprijinului social;
• sarcina nedorită;
• complicațiile în timpul sarcinii sau nașterii.

Mamele foarte tinere sau cele la primul copil pot fi mai vulnerabile.

Schimbările psihologice post-partum implică o reconfigurare profundă a identității personale și sociale. Tranziția la rolul de mamă poate fi copleșitoare, mai ales când realitatea nu corespunde așteptărilor. Modificările în dinamica relației de cuplu, restricțiile de libertate personală și preocupările legate de aspectul fizic pot contribui la dezvoltarea depresiei.

Cum se tratează depresia post-partum?

Tratamentul depresiei post-partum necesită o abordare multidisciplinară, care să combine terapia medicamentoasă cu psihoterapia.

1. Antidepresivele din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) sunt considerate sigure în timpul alăptării, cu un risc minimal de efecte adverse asupra copilului.
2. Psihoterapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală s-au dovedit eficiente în tratarea depresiei post-partum.
3. Strategiile de sprijin includ educația familiei despre această condiție, crearea unei rețele de suport social, încurajarea odihnei adecvate și a activității fizice moderate, precum și consilierea privind îngrijirea copilului.
4. Grupurile de suport pentru mame pot oferi un mediu sigur pentru împărtășirea experiențelor și reducerea sentimentului de izolare.

Pentru a preveni depresia post-partum, sunt necesare mai multe măsuri:

• identificarea factorilor de risc încă din timpul sarcinii;
• educarea în ceea ce privește simptomele specifice;
• asigurarea unui sprijin social adecvat;
• monitorizarea atentă a stării emoționale în primele luni după naștere.

Intervenția precoce poate preveni agravarea simptomelor și reduce efectele negative asupra mamei și copilului. Nu ezita să ceri ajutor specializat, dacă te confrunți cu simptomele depresiei post-partum. Vei beneficia de un tratament adecvat și te vei putea bucura de maternitate alături de copilul tău.

Perioada post-partum este o etapă importantă în viața unei femei, caracterizată prin transformări complexe, care necesită o abordare holistică pentru o recuperare medicală ușoară și completă.

Succesul recuperării post-partum depinde mai mulți factori, precum respectarea recomandărilor medicale, menținerea unei igiene riguroase, alimentația echilibrată, odihna suficientă și sprijinul emoțional constant. Fiecare aspect, de la gestionarea durerii și prevenirea infecțiilor, până la abordarea modificărilor emoționale, influențează recuperarea mamei și bunăstarea pe termen lung a întregii familii.

Prin educație, monitorizare atentă și intervenție promptă, atunci când este necesar, perioada post-partum poate deveni o experiență pozitivă de creștere și adaptare, punând bazele unei maternități sănătoase și împlinite. Acordă-ți timp pentru a te recupera, solicită ajutor când ai nevoie și bucură-te de această perioadă unică alături de noul membru al familiei tale!

Atenție! Aceste informații au scop informativ - adresează-te întotodeauna unui medic înainte de a lua decizii legate de sănătatea ta!

Referințe

1. healthcare.utah.edu/womens-health/postpartum
2. acog.org/clinical/clinical-guidance/committee-opinion/articles/2018/05/optimizing-postpartum-care
3. mayoclinic.org/healthy-lifestyle/labor-and-delivery/in-depth/postpartum-care/art-20047233
4. ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK565875/