Otita medie reprezintă o afecțiune inflamatorie acută sau cronică a urechii medii, cu o incidență ridicată în special în rândul populației pediatrice. Această patologie otologică implică inflamația mucoasei care tapetează cavitatea timpanică, adesea asociată cu acumularea de exsudat în spațiul aerian al urechii medii. Etiologia otitei medii este multifactorială, incluzând agenți patogeni bacterieni și virali, precum și factori predispozanți anatomici și funcționali. Manifestările clinice variază în funcție de stadiul și severitatea afecțiunii, putând include otalgie, hipoacuzie de transmisie, febră și modificări otoscopice caracteristice. Astfel, diagnosticul precoce și managementul terapeutic adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și reducerea morbidității asociate.