Ce este IAAM - Infecții asociate asistenței medicale
publicat in: Blog // publicat pe: 10.07.2025
Sursă foto: Shutterstock.com
Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) - ce înseamnă? Ei bine, ele reprezintă o provocare majoră pentru sistemele de sănătate moderne, afectând atât pacienții, cât și eficiența unităților sanitare. Acest articol explorează în detaliu conceptul de IAAM, impactul lor și strategiile de prevenire și control implementate în România.
IAAM - ce înseamnă: definiția și importanța IAAM în sistemul medical
Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă infecții dobândite de pacienți în timpul spitalizării sau în urma unor proceduri medicale efectuate în unități sanitare. Acestea constituie o problemă majoră de sănătate publică, cu impact semnificativ atât din punct de vedere epidemiologic, cât și clinic și economic.
Conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), IAAM sunt definite prin următoarele criterii:
- Infecția este activă la momentul evaluării sau pacientul primește tratament pentru aceasta
- Simptomele au debutat în ziua 3 sau ulterior a spitalizării curente
- Pacientul se prezintă cu o infecție la mai puțin de 48 de ore de la o externare anterioară
- Problema îndeplinește criteriile unei infecții a plăgii chirurgicale
- Infecția cu Clostridioides difficile apare la mai puțin de 28 de zile de la o externare anterioară
Importanța IAAM în sistemul medical este evidențiată de creșterea semnificativă a ratelor de morbiditate și mortalitate, generarea de costuri substanțiale pentru sistemul sanitar, și legătura strânsă cu fenomenul de rezistență microbiană la antibiotice. În România, incidența calculată a IAAM la nivel național a fost de 1,04% pentru anul 2020, însă experții subliniază existența unei subdiagnosticări și subraportări a acestor infecții în spitalele din țară. Acest lucru înseamnă că numerele sunt în realitate mult mai ridicate.
Tipuri de infecții intraspitalicești nosocomiale și microorganisme implicate
Principalele tipuri de infecții nosocomiale întâlnite în unitățile sanitare din România sunt infecțiile respiratorii, digestive, urinare, ale plăgii chirurgicale și ale sângelui. Conform datelor raportate, infecțiile respiratorii reprezintă cel mai frecvent tip de IAAM în spitalele românești.
Microorganismele implicate cel mai des în apariția infecțiilor intraspitalicești includ:
- Clostridioides difficile - principala cauză a infecțiilor digestive nosocomiale
- Klebsiella pneumoniae
- Acinetobacter baumannii
- Pseudomonas aeruginosa
- Staphylococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA)
- Escherichia coli
Sursă foto: Shutterstock.com
Un aspect îngrijorător este creșterea rezistenței la antibiotice a acestor microorganisme. De exemplu, peste 50% din tulpinile de Klebsiella pneumoniae izolate în 2021 erau rezistente la carbapeneme.
Infecțiile nosocomiale au simptome care variază în funcție de tipul și localizarea infecției, dar pot include febră, frisoane, tuse și expectorație în infecțiile respiratorii, diaree în infecțiile digestive, și durere și secreții purulente la nivelul plăgilor chirurgicale infectate.
Impactul IAAM asupra pacienților și sistemului de sănătate
Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) au consecințe semnificative, nu doar pentru pacienți, dar și pentru întregul sistem de sănătate. Pentru pacienți, acestea nu doar că cresc substanțial ratele de morbiditate și mortalitate, dar sunt și o cauză majoră de prelungire a perioadelor de spitalizare. În plus, impactul lor asupra calității vieții este considerabil, deoarece pacienții se confruntă cu dureri, disconfort și, în multe cazuri, cu complicații pe termen lung care pot afecta sănătatea generală pe toată durata vieții. Astfel, nu doar că se alungesc procesul de vindecare, dar se adaugă și riscuri suplimentare, care pot conduce la invalidități temporare sau permanente.
La nivelul sistemului de sănătate, efectele IAAM sunt resimțite la multiple nivele. Costurile generate de aceste infecții sunt enorme, reprezentând până la 6% din bugetul spitalelor publice, ceea ce pune o presiune considerabilă asupra resurselor financiare disponibile pentru alte tratamente. În paralel, personalul medical este supus unei presiuni și mai mari, fiind nevoit să gestioneze un număr crescut de pacienți cu IAAM, ceea ce poate duce la epuizare și la o scădere a eficienței actului medical. De asemenea, ocuparea paturilor de spital pentru perioade mai lungi duce la o congestionare a unităților sanitare, împiedicând accesul rapid la îngrijire pentru alți pacienți care au nevoie de tratamente urgente.
Un alt factor deosebit de îngrijorător este legătura strânsă dintre IAAM și fenomenul de rezistență microbiană la antibiotice, care complică semnificativ tratamentele. Aproape 70% din IAAM identificate în România sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, ceea ce face ca tratamentele standard să fie ineficiente și să necesite medicamente mai puternice și mai costisitoare, cu riscuri suplimentare de reacții adverse și complicarea stării de sănătate a pacientului. Aceste efecte pot avea implicații majore asupra evoluției bolilor infecțioase și asupra capacității sistemului de sănătate de a face față provocărilor medicale actuale.
Prevenirea și controlul IAAM în unitățile medicale (Ordinul MS 1101 din 2016)
Conform Ordinului MS 1101 din 2016, fiecare unitate sanitară trebuie să aibă un compartiment de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, responsabil cu elaborarea și implementarea măsurilor de prevenire și control.
Printre măsurile concrete de prevenire a IAAM se numără:
Sursă foto: Shutterstock.com
De asemenea, utilizarea judicioasă a antibioticelor reprezintă o componentă esențială în prevenirea și controlul IAAM, implicând elaborarea și implementarea unei politici de utilizare a antibioticelor la nivelul unității sanitare și monitorizarea atentă a consumului de antibiotice.
Situația actuală a IAAM în România
Incidența infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) în România reprezintă o provocare semnificativă pentru întregul sistem sanitar, având un impact direct asupra calității îngrijirii medicale și a resurselor disponibile. Potrivit datelor oficiale, incidența calculată a IAAM la nivel național a fost de 1,04% pentru anul 2020, o creștere semnificativă față de 0,63% în 2019. Această creștere sugerează o tendință alarmantă, dar experții din domeniu subliniază și o problemă de subdiagnosticare și subraportare a acestor infecții, ceea ce înseamnă că cifra reală ar putea fi chiar mai mare. În multe cazuri, infecțiile asociate asistenței medicale sunt dificil de identificat și pot fi confundate cu alte condiții, ceea ce contribuie la subestimarea impactului lor asupra sănătății publice.
Un aspect deosebit de îngrijorător este legat de rezistența la antibiotice a microorganismelor implicate în IAAM. În România, aproape 70% din IAAM identificate sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, un procent semnificativ mai mare decât media europeană, care este de 31,6%. Această rezistență bacteriană face ca tratamentele standard să fie adesea ineficiente, obligând medicii să recurgă la antibiotice de ultimă generație, care pot fi costisitoare, mai puțin eficiente și cu un risc mai mare de reacții adverse. De asemenea, rezistența la antibiotice complică gestionarea infecțiilor și contribuie la prelungirea perioadelor de spitalizare, precum și la creșterea riscului de complicații grave.
În încercarea de a aborda această situație gravă, autoritățile sanitare din România au implementat mai multe măsuri pentru prevenirea și combaterea IAAM. Printre acestea se numără elaborarea unei Strategii Naționale pentru prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale, care include măsuri specifice pentru îmbunătățirea infrastructurii spitalicești, formarea personalului medical și implementarea unor protocoale de igienă mai stricte. De asemenea, au fost dezvoltate planuri naționale care vizează limitarea riscurilor asociate cu aceste infecții, prin promovarea unor practici medicale mai sigure și mai eficiente. În paralel, autoritățile au înființat Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (CNPLIAAM), o structură destinată coordonării și monitorizării acestor măsuri, precum și pentru evaluarea impactului strategiilor implementate.
Totuși, în ciuda acestor eforturi, implementarea efectivă a măsurilor de prevenire rămâne o provocare, având în vedere complexitatea și resursele limitate ale sistemului sanitar. De asemenea, este esențial ca autoritățile să continue să investească în educația și instruirea personalului medical, dar și să sprijine cercetarea pentru a dezvolta soluții inovatoare care să combată atât infecțiile, cât și rezistența bacteriană.
Perspective de viitor în combaterea IAAM
În fața provocărilor reprezentate de infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) și rezistența microbiană la antibiotice (AMR), România a demarat inițiative esențiale pentru a întări capacitatea instituțională de a face față acestor probleme. Un exemplu semnificativ este proiectul „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România”, care urmărește să elaboreze ghiduri naționale și să implementeze un Plan Național de Acțiune pentru combaterea AMR și IAAM. Aceste inițiative sunt menite să ofere un cadru coerent și eficient pentru prevenirea și combaterea infecțiilor spitalicești și a fenomenului de rezistență la antibiotice.
Direcțiile principale pentru viitor includ:
- Îmbunătățirea utilizării antiinfecțioaselor în unitățile sanitare - Implementarea unor protocoale stricte și personalizate pentru prescrierea antibioticelor, astfel încât acestea să fie utilizate doar atunci când este absolut necesar, minimizând riscul de dezvoltare a rezistenței bacteriene și optimizând eficiența tratamentului.
- Consolidarea sistemelor de supraveghere și control al IAAM - Crearea unui sistem integrat și mai eficient de monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale, care să permită identificarea rapidă a focarelor de infecție și intervenția promptă, dar și colectarea de date relevante pentru o analiză mai aprofundată a tendințelor și riscurilor.
- Educarea continuă a personalului medical și a publicului general - Investirea în programe educaționale și de formare continuă pentru personalul medical, pentru a îmbunătăți conștientizarea și pregătirea acestora în prevenirea și gestionarea IAAM. De asemenea, este esențială educarea publicului larg cu privire la importanța utilizării responsabile a antibioticelor și a măsurilor de prevenire a infecțiilor.
- Implementarea unor sisteme electronice de monitorizare a IAAM și a consumului de antibiotice - Dezvoltarea și implementarea unor platforme electronice avansate pentru urmărirea în timp real a cazurilor de IAAM și a consumului de antibiotice în spitale. Aceste sisteme vor permite o gestionare mai eficientă a resurselor, identificarea rapidă a abaterilor de la protocoalele stabilite și contribuirea la procesul de luare a deciziilor bazate pe date precise și actualizate.
În concluzie, combaterea eficientă a IAAM în viitor necesită o abordare multidisciplinară, implicând atât măsuri la nivel național, cât și eforturi susținute la nivelul fiecărei unități sanitare. Prin implementarea acestor strategii și prin conștientizarea importanței prevenirii IAAM, România poate face progrese semnificative în reducerea incidenței acestor infecții și în îmbunătățirea calității îngrijirii medicale.
Pentru a asigura un mediu steril și sigur în unitățile medicale, este esențială utilizarea aparatelor de sterilizare adecvate, precum și implementarea unor protocoale stricte de dezinfecție. Utilizarea lămpilor bactericide poate contribui semnificativ la reducerea încărcăturii microbiene din aerul și de pe suprafețele din spații medicale. De asemenea, asigurarea unui stoc adecvat de soluții dezinfectante și utilizarea lor corectă sunt esențiale în prevenirea răspândirii IAAM.
Referințe:
.png){kind=logo}