Infarctul miocardic – descoperă ce reprezintă, care sunt cauzele și simptomele specifice, dar și cum poate fi diagnosticat

Infarctul miocardic, cunoscut și sub denumirea de atac de cord, reprezintă o afecțiune gravă caracterizată prin blocarea bruscă și adesea, fără vreun semn premergător, a fluxului sanguin către o parte a mușchiului inimii (care poartă numele de „miocard”), de obicei din cauza unei obstrucții a arterelor coronare. Astfel, diagnosticul prompt și intervenția medicală rapidă sunt mijloacele la care pot apela pacienții pentru a-și îmbunătăți prognosticul. În acest articol, vom explora cauzele, simptomele și metodele de diagnostic, oferindu-ți multe alte informații utile despre această condiție medicală.

Cuprins:

1. Ce este infarctul miocardic?
2. Infarct miocardic – simptome pe care ar trebui să le recunoști
3. Care sunt cele mai frecvente cauze ale infarctului miocardic?
4. Cum se acordă primul ajutor în caz de simptome de atac de cord?
5. Atacul de cord – cum se stabilește un diagnostic cert?

1. Ce este infarctul miocardic?

Până să înveți să recunoști simptomele unui atac de cord, este important să înțelegi mecanismul fiziopatologic ce stă în spatele acestei afecțiuni extrem de des întâlnite. Cu toate că semnele de atac de cord se manifestă cu precădere în rândul populației în etate, sunt înregistrate cazuri și la tinerii care nu duc neapărat un stil de viață nesănătos.

Ce este sau ce înseamnă infarctul miocardic acut?

Este vorba, mai exact, despre o afecțiune medicală gravă care apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat pentru o perioadă suficient de lungă, încât să provoace leziuni sau moartea celulelor cardiace. Acest blocaj este cauzat adesea de acumularea de plăci de aterom pe pereții arterelor coronariene, structuri de diferite dimensiuni formate din grăsimi, colesterol și alte substanțe. Când o astfel de placă se rupe, se formează un cheag de sânge care prin migrare, ajunge să se blocheze și chiar să întrerupă complet fluxul sanguin către o porțiune a inimii. Prin definiție, infarctul miocardic acut este de fapt, blocarea bruscă a circulației sângelui care din nefericire, în multe situații, nu poate fi remediată. De aceea, personalul medical ar trebui să utilizeze în mod regulat tensiometre electronice pentru a monitoriza orice abateri de la valorile normale ale tensiunii arteriale. Totodată, aplicarea unui pulsoximetru poate dezvălui chiar și mici tulburări de la parametrii fiziologici, semnalând necesitatea programării unei vizite suplimentare la medic.

Nu în ultimul rând, conduita de urgență în infarctul miocardic acut ar trebui să fie cunoscută de toată lumea, nu doar pentru a putea recunoaște un astfel de episod, ci și pentru a putea interveni prompt, chiar salvând viața persoanei aflate în dificultate.

2. Infarct miocardic – simptome pe care ar trebui să le recunoști

Recunoașterea timpurie a manifestărilor de infarct miocardic acut este importantă pentru a obține tratamentul necesar cât mai repede posibil și pentru a reduce pe cât posibil leziunile suferite de inimă.

Manifestări în infarctul miocardic acut

Durerea localizată la nivelul pieptului este cel mai frecvent și cel mai caracteristic simptom al infarctului miocardic acut. Aceasta este adesea descrisă ca o senzație de presiune, strângere, greutate sau chiar arsură în mijlocul pieptului. Durerea poate iradia (se poate extinde) către alte zone ale corpului, cum ar fi brațele (mai frecvent brațul stâng), gâtul, maxilarul, spatele sau stomacul. Durata durerii este variabilă, dar, în general, durează mai mult de câteva minute și nu dispare la repaus sau cu administrarea de nitroglicerină.

Dispneea, sau dificultatea de a respira, este un alt semn al infarctului miocardic acut. Aceasta poate apărea singură sau în combinație cu durerea toracică. Pacienții pot simți că nu primesc suficient aer, aspect ce poate fi însoțit de senzația de sufocare sau de respirație superficială și rapidă. Mai mult decât atât, în cadrul unei consultații de rutină, medicul poate solicita efectuarea unui test de efort pentru a observa dacă apare sau nu acest semn.

Transpirațiile reci, cunoscute sub numele de diaforeză, sunt un alt semn de atac de cord. Acestea sunt adesea descrise ca transpirații reci și pot apărea brusc, fără a avea legătură cu activitatea fizică sau cu temperatura de afară. În plus, este adesea asociat cu anxietatea și frica intensă care pot însoți un atac de cord.

• Durerea în piept
• Dispneea
• Transpirații

Simptome atipice

În unele cazuri, infarctul miocardic acut poate fi însoțit de simptome gastrointestinale, cum ar fi greață, vărsături sau dureri abdominale. Aceste simptome sunt mai frecvente la femei și la persoanele în vârstă și pot fi confundate cu indigestia sau alte probleme gastrointestinale.

Oboseala extremă și inexplicabilă este un simptom care poate preceda un infarct miocardic acut, mai ales la femei. Aceasta poate fi resimțită ca o epuizare severă, care nu se ameliorează prin odihnă și care poate persista timp de zile sau chiar săptămâni înainte de apariția unui atac de cord.

Amețelile, senzația de dezorientare și leșinul sunt simptome care pot indica un infarct miocardic acut. Acestea pot fi cauzate de scăderea fluxului sanguin către creier, ca urmare a problemelor de pompare a inimii. Aceste simptome pot fi însoțite de palpitații sau bătăi neregulate ale inimii.

Manifestările de dependență în infarctul miocardic acut pot include o nevoie urgentă de asistență medicală continuă și o susceptibilitate crescută la complicații severe, subliniind importanța intervenției rapide și a tratamentului intensiv.

• Simptome gastrointestinale
• Oboseala accentuată
• Amețeli și stări de leșin

Ce factori pot influența semnele unui atac de cord?

Femeile pot manifesta simptome diferite de cele ale bărbaților în cazul unui infarct miocardic acut. De exemplu, femeile sunt mai susceptibile să resimtă simptome atipice, așa cum sunt durerile în zona superioară a abdomenului, oboseală extremă, greață și dureri de spate sau maxilar. Aceste diferențe pot duce la diagnosticarea tardivă sau la subestimarea gravității simptomelor.

Persoanele în vârstă pot prezenta simptome mai puțin tipice și mai subtile, cum ar fi dispnee fără durere toracică, slăbiciune generalizată sau confuzie. Aceste simptome atipice pot fi confundate cu alte afecțiuni medicale specifice în rândul persoanelor în vârstă, ceea ce poate întârzia diagnosticarea și aplicarea unui tratament adecvat.

Fiindcă infarctul miocardic la vârstnici poate prezenta simptome atipice și adesea mai subtile, este esențială o evaluare atentă și promptă pentru diagnosticarea și tratamentul eficient al acestei afecțiuni.

• Diferențe de sex
• Diferențe de vârstă

3. Care sunt cele mai frecvente cauze ale infarctului miocardic?

Acum că știi ce este infarctul miocardic acut și cum îl poți recunoaște, este momentul potrivit să descoperi detalii privind cauzele și factorii de risc ce pot conduce la apariția acestei probleme de sănătate.

Cauzele infarctului miocardic acut

• Ateroscleroza: Aceasta este cea mai întâlnită cauză. Ateroscleroza se referă la acumularea de plăci de colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor coronare, care duc la îngustarea și rigidizarea acestora. Plăcile se pot fisura sau rupe, formând un cheag de sânge care poate bloca în totalitate artera, oprind fluxul sanguin către o parte a inimii.
• Tromboza coronariană: Tromboza, adică procesul de formare a unui cheag de sânge în arterele coronare, este adesea declanșată de ruperea unei plăci aterosclerotice. Cheagul de sânge poate bloca artera complet sau parțial, reducând semnificativ fluxul sanguin către mușchiul cardiac.
• Spasmul coronarian: În unele cazuri, un spasm brusc al arterei coronare poate reduce sau opri fluxul sanguin către inimă. Aceasta poate fi declanșată de consumul de droguri (precum cocaine și alte substanțe din aceeași clasă), fumat, sau stres extrem.
• Disecția coronariană spontană: Aceasta este o cauză rară, dar gravă, întâlnită în special la femeile tinere. Apare atunci când un strat al peretelui arterial se rupe, creând un hematom care îngustează sau blochează artera.
• Embolismul coronarian: Embolismul poate proveni dintr-un cheag de sânge format într-o altă parte a corpului și ajunge în arterele coronare, blocând fluxul sanguin.

Factorii de risc pentru infarctul miocardic

1. Vârsta: Riscul crește odată cu vârsta. Bărbații peste 45 de ani și femeile peste 55 de ani sunt mai predispuși la dezvoltarea unui atac de cord.
2. Sexul: Bărbații au un risc mai mare de a suferi un atac de cord, în comparație cu femeile înainte de menopauză. După menopauză, riscul pentru femei crește, apropiindu-se de cel al bărbaților.
3. Istoricul familial: Persoanele cu antecedente familiale de boli cardiace sau infarct miocardic sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune.
4. Fumatul: Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru infarct miocardic. Substanțele chimice din fumul de țigară pot deteriora arterele coronare, favorizând formarea plăcilor aterosclerotice și a cheagurilor de sânge.
5. Hipertensiunea arterială: Tensiunea arterială crescută determină inima să lucreze mai mult, ceea ce poate duce la îngroșarea și rigidizarea arterelor. Astfel, tensiunea arterială în infarctul miocardic este foarte importantă, deoarece poate contribui la dezvoltarea aterosclerozei.
6. Hiperlipidemia: Nivelul ridicat de colesterol LDL (colesterolul „rău") și trigliceride și niveluri scăzute de colesterol HDL (colesterolul „bun") sunt asociați cu un risc crescut de atac de cord. Colesterolul LDL tinde să se depună pe pereții arterelor, formând plăci aterosclerotice.
7. Diabetul: Persoanele cu diabet au un risc mai mare de a dezvolta infarct miocardic din cauza nivelurilor crescute de glucoză din sânge, care pot deteriora vasele de sânge și accelera procesul de ateroscleroză.
8. Obezitatea: Excesul de greutate, în special grăsimea abdominală, este asociat cu un risc crescut de atac de cord. Obezitatea contribuie la dezvoltarea altor factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și hipercolesterolemia.
9. Stilul de viață sedentar: Lipsa activității fizice, precum și dieta nesănătoasă ori consumul excesiv de alcool contribuie la obezitate și este asociată cu un risc crescut de hipertensiune, diabet și hipercolesterolemie, toate acestea fiind factori de risc.
10. Stresul: Stresul cronic poate contribui la boli cardiace prin creșterea tensiunii arteriale și a nivelurilor de colesterol. De asemenea, comportamentele nesănătoase, cum ar fi fumatul și supraalimentarea, sunt adesea utilizate pentru a face față stresului.

Cunoscând toate aceste elemente, vei putea lua toate mijloacele de prevenire ale infarctului miocardic. Totuși, nu trebuie să amâni consultația la cardiolog, mai ales dacă știi că există o predispoziție.

4. Cum se acordă primul ajutor în caz de simptome de atac de cord?

Primul pas în acordarea primului ajutor este să se recunoască simptomele, care pot include durere intensă în piept, dificultăți de respirație, transpirație abundentă, greață sau amețeli. Dacă suspectezi un atac de cord, trebuie neapărat să apelezi imediat la serviciile de urgență (mai precis, 112) și să rămâi calm pentru a ajuta persoana afectată.

Până la sosirea ajutorului medical, asigură-te că persoana afectată este așezată confortabil, de preferat într-o poziție semi-înclinată, pentru a reduce sarcina asupra inimii. Dacă persoana este conștientă și nu are alergii la medicamente, administrarea unei tablete de aspirină poate ajuta la subțierea sângelui și la reducerea riscului de formare a cheagurilor. Totuși, acest lucru trebuie făcut doar dacă este absolut sigur că persoana nu are contraindicații pentru aspirină.

În cazul în care persoana își pierde cunoștința și nu mai respiră, trebuie să începi resuscitarea cardio-pulmonară. Acesta presupune alternarea compresiilor toracice puternice și rapide cu respirațiile de salvare, dacă ești instruit să le efectuezi. Nu în ultimul rând, trebuie să știi că operatorul de la celălalt capăt de fir te va ghida prin toți pașii pe care trebuie să-i parcurgi până la sosirea echipajului medical. Există și situații în care așteptarea poate să dureze, astfel că trebuie să ai răbdare și să fii perseverent cu resuscitarea pacientului. Fiecare minut contează în aceste situații, iar cunoașterea procedurilor corecte de prim ajutor poate salva vieți.

5. Atacul de cord – cum se stabilește un diagnostic cert?

Diagnosticul unui atac de cord implică o serie de pași și teste efectuate de către medici pentru a confirma prezența și severitatea infarctului, dar și evaluarea riscului de a mai apărea un nou episod.

Primul pas în stabilirea unui diagnostic este evaluarea simptomelor pacientului. Medicul va efectua un istoric medical detaliat pentru a înțelege contextul apariției simptomelor și factorii de risc ai pacientului, precum hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul sau antecedentele familiale de boli cardiovasculare.

Următorul pas important presupune utilizarea unui electrocardiograf prin care se vizualizează EKG. Este vorba despre un test care măsoară activitatea electrică a inimii și poate detecta anomalii sugestive pentru un infarct miocardic. De asemenea, pe consumabilele pentru electrocardiograf, și mai precis, pe hârtia special destinată acestei investigații, pot fi vizualizate modificările specifice precum accentuarea segmentului ST, undele Q patologice sau inversarea undelor T, care pot indica un infarct miocardic acut.

Totodată, sunt efectuate analize de sânge pentru a măsura nivelurile enzimelor cardiace, precum troponina, creatinkinaza (CK) și izoenzimele acesteia (CK-MB). Nivelurile ridicate ale acestor enzime în sânge sunt un semn clar al deteriorării mușchiului cardiac și susțin diagnosticul de infarct miocardic.

Pentru a evalua mai detaliat starea arterelor coronare și pentru a planifica tratamentul adecvat, poate fi necesară o coronarografie, un test imagistic invaziv ce implică injectarea unei substanțe de contrast în arterele coronare și se realizează radiografii pentru a vizualiza fluxul sanguin și blocajele existente.

Alte teste imagistice, cum ar fi ecocardiografia sau tomografia computerizată (CT) a inimii, pot oferi informații suplimentare despre funcția și structura inimii. Nu în ultimul rând, în cazul în care medicul consideră că pacientul trebuie evaluat pentru un interval mai lung de timp, există posibilitatea de a recomanda un holter EKG sau chiar unul pentru tensiunea arterială, după necesități.

Pentru a diagnostica eficient infarctul miocardic, personalul medical trebuie să fie echipat cu echipamente de calitate superioară. Utilizarea de electrocardiografe precise, tensiometre electronice, pulsoximetre și teste de laborator avansate este esențială pentru identificarea rapidă și precisă a semnelor specifice. Toate aceste instrumente facilitează diagnosticarea corectă, dar și contribuie la inițierea promptă a tratamentului adecvat, îmbunătățind astfel prognosticul pacienților și salvând vieți.

În concluzie, infarctul miocardic reprezintă o urgență medicală majoră, cu potențial de impact sever asupra sănătății și calității vieții. Înțelegerea profundă a cauzelor, simptomelor și opțiunilor de tratament este esențială pentru a gestiona această afecțiune cu succes. Recunoașterea timpurie a semnelor de avertizare și intervenția medicală promptă pot face diferența între viață și moarte, precum și între recuperare completă și complicații severe.

Referințe:

1. https://www.thelancet.com/article/S0140-6736(16)30677-8/abstract
2. https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(08)61237-4/abstract
3. https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(03)12712-2/abstract
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6124376/
5. https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/CIRCULATIONAHA.107.187397
6. https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/1107536
7. https://www.researchgate.net/profile/Supriya-Chatla/publication/352902196_Nanao_Herbal_MedicinesChief_Editor/links/60ded8efa6fdccb745fc06c9/Nanao-Herbal-MedicinesChief-Editor.pdf#page=5