Aritmie cardiacă – descriere detaliată a tulburărilor de ritm cardiac de care mulți oameni suferă

Aritmiile cardiace reprezintă o categorie de afecțiuni caracterizate prin bătăi neregulate ale inimii, care pot fi inofensive sau nedetectabile, dar pot avea și potențial letal. Aceste nereguli ale ritmului cardiac pot avea diverse cauze și manifestări, afectând foarte mulți oameni din întreaga lume. Deși multe aritmii sunt asimptomatice și trec neobservate, altele pot provoca simptome severe și complicații grave, inclusiv accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau chiar moarte subită. Înțelegerea mecanismelor, cauzelor și tratamentelor disponibile pentru aritmii sunt pași importanți pentru a se putea preveni și gestiona eficient aceste afecțiuni. În cele ce urmează, ai ocaziă sa descoperi detalii privind aritmiile cardiace, aflând care sunt tipurile principale, factorii de risc, metodele de diagnostic, dar și opțiunile de tratament disponibile.

Cuprins:

1. Aritmia cardiacă - care sunt elementele care o definesc?
   • 1.1. Prin ce se diferențiază principalele tipuri de aritmii?
   • 1.2. Care sunt factorii de risc și cauzele aritmiilor cardiace?
2. Tulburările de ritm cardiac - care sunt simptomele și cum le recunoști?
3. Cum sunt diagnosticate aritmiile cardiace?

1. Aritmia cardiacă - care sunt elementele care o definesc?

Pentru a înțelege ce înseamnă aritmia cardiacă, trebuie să pornești de la definiție. Termenul se referă la orice anomalie în ritmul normal al bătăilor inimii, fie că este vorba de un ritm prea rapid, prea lent sau neregulat. Ritmul normal al inimii, cunoscut sub numele de ritm sinusal, este controlat de nodul sinusal, situat în atriul drept al inimii. Acesta generează impulsuri electrice care se propagă prin mușchiul cardiac, determinând contracția și relaxarea coordonată a acestuia, esențială pentru pomparea eficientă a sângelui în întregul organism și, implicit, pentru controlul tensiunii arteriale și reglarea acesteia, după caz.

Pentru a înțelege cauza aritmiilor cardiace, ajută să știi cum funcționează inima.

În mod obișnuit, inima are patru camere (este tetracamerală). Cele două camere superioare se numesc atrii, iar cele două structuri inferioare sunt denumite ventricule.

Sistemul electric al inimii controlează bătăile acesteia. Semnalele electrice ale inimii încep într-un grup de celule din partea superioară a inimii numit nodul sinusal. Acestea trec printr-o cale între camerele superioare și inferioare ale inimii numită nodul atrioventricular. Mișcarea semnalelor face ca inima să strângă și să pompeze sânge. Când inima este sănătoasă, acest proces de semnalizare a inimii decurge fără probleme, rezultând o frecvență cardiacă în repaus de 60 până la 100 de bătăi pe minut. Nu în ultimul rând, o inimă sănătoasă se adaptează rapid la schimbări, precum efort fizic, stare de frică sau alte emoții.

Acum că ai aflat răspunsul la întrebarea ce sunt aritmiile cardiace, este important să știi și care sunt principalele tipuri de aritmii.

1.1. Prin ce se diferențiază principalele tipuri de aritmii?

Aritmiile cardiace pot fi împărțite în grupe mai mari, depinzând de ce viteză are ritmul cardiac, care se înregistrează pe electrocardiograf, adică aparatul special creat pentru a monitoriza funcționarea inimii și a sistemului circulator.

Tahicardia reprezintă termenul ce indică bătăi rapide ale inimii (frecvență crescută). În această situație, ritmul cardiac depășește 100 de bătăi cardiace pe minut.

Bradicardia semnalează cuvântul folosit pentru a exprima bătăi lente ale inimii (frecvență redusă). În astfel de cazuri, ritmul cardiac înregistrat este sub 60 de bătăi ale inimii pe minut.

Deși termenii aceștia sunt foarte frecvent folosiți pentru a defini modul în care funcționează cordul, există mai multe tipuri de tahicardie:

• Fibrilația atrială: este uneori temporară și poate începe și se poate opri de la sine. Cu toate acestea, unele episoade trec doar dacă se intervine cu tratament. Mai mult decât atât, fibrilația atrială a fost asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral.
• Flutterul atrial: este foarte asemănător cu fibrilația cardiacă, însă bătăile sunt ceva mai bine structurate pe înregistrare. Flutterul atrial este asociat cu accidentul vascular cerebral.
• Tahicardie supraventriculară: Acest termen include bătăile neregulate ale inimii care se localizează mai sus de camerele inferioare ale inimii, numite ventriculi. În cazul unui episod de tahicardie supraventriculară, bătăile puternice ale inimii apar și dispar rapid.
• Fibrilația ventriculară: se constată atunci când impulsurile electrice haotice determină ventriculii să se miște mult mai puțin, în loc să execute mișcarea fiziologică normală. Astfel, se poate ajunge chiar la deces, mai ales dacă ritmul normal al inimii nu este refăcut în scurt timp. Majoritatea persoanelor cu fibrilație ventriculară suferă de altă boală cardiacă poate nediagnosticată încă sau de o leziune gravă ce a condus la apariția unor astfel de semne.
• Tahicardie ventriculară: Ritmul cardiac energic și neregulat presupune unde electrice necorespunzătoare localizate în ventriculi. Tahicardia nu lasă ventriculii să colecteze sânge. Astfel, este posibil ca inima să nu poată trimite o cantitate corespunzătoare de sânge în corp. Tahicardia ventriculară nu cauzează mereu probleme persoanelor cu inimi sănătoase. În cazul celor cu boli cardiace, tahicardia ventriculară este uneori o urgență care necesită îngrijiri medicale imediate.

Desigur, nu doar tahicardia poate fi clasificată în mai multe afecțiuni, același lucru aplicându-se și în cazul bradicardiei. După cum s-a specificat deja, frecvența cardiacă aflată la o valoare mai mică de 60 de bătăi pe minut este încadrată drept bradicardie. Totuși, un ritm cardiac scăzut în stare de repaus nu înseamnă întotdeauna că există o problemă.

Pe de altă parte, dacă inima nu reușește să prelucreze suficient sânge, probabil te confrunți cu o formă de bradicardie:

• Sindromul sinusului bolnav. Este important de reținut că ritmul inimii este stabilit de nodul sinusal. Dacă nodul nu are caracteristici fiziologice, cordul se poate comuta între prea lent și prea rapid. Sindromul poate fi cauzat de cicatrici în apropierea nodului sinusal care este mai lent, se întrerupe sau chiar blochează semnalele transmise de bătăile inimii. Afecțiunea este întâlnită des în rândul adulților sau chiar a persoanelor foarte în vârstă.
• Bloc de ramură. Blocajul căilor electrice determină încetinirea sau oprirea semnalelor care stau la baza formării bătăilor inimii. Unele blocuri pot să nu inducă simptome, fiind trecute cu vederea în multe situații. În altele, pot fi identificate bătăi aritmice sau chiar încetinirea activității cardiace.
• Bătăile premature ale inimii sunt reprezentate de bătăi suplimentare care apar pe rând, fiind observate pe înregistrări, alternând cu bătăile obișnuite ale inimii. Dacă bătăile suplimentare provin din camera superioară a inimii, ele se numesc contracții atriale premature. Dacă își au originea în camera inferioară, se numesc contracții ventriculare premature.

O bătaie prematură a inimii poate da impresia că inima a declanșat cu o bătaie mai puțin. Aceste bătăi suplimentare nu sunt in general o problemă. Rareori sunt un semn că există o afecțiune mai gravă. Cu toate acestea, o bătaie prematură poate declanșa o aritmie de lungă durată, în special la persoanele care știu că suferă de afecțiuni cardiace.

Bătăile premature ale inimii pot apărea în mod special în timpul odihnei. Stresul, exercițiile fizice intense și utilizarea stimulentelor, cum ar fi cofeina sau nicotina, pot provoca, de asemenea, bătăi premature ale inimii. Din acest motiv, multor pacienți li se recomandă utilizarea holterelor pentru a ajuta la controlul tensiunii arteriale sau pentru a monitoriza constant activitatea electrică a inimii.

1.2. Care sunt factorii de risc și cauzele aritmiilor cardiace?

Acum că ai aflat ce este aritmia cardiacă și care sunt tipurile ce pot fi diagnosticate, este important să cunoști și care sunt cauzele ce determină un risc crescut pentru aceste probleme de sănătate.

• Istoric de atac de cord sau cicatrici provenite de la un episod asemănător din trecut;
• Arterele blocate la nivelul inimii (tulburare numită boală coronariană);
• Modificări ale structurii inimii (așa cum este cazul cardiomiopatiei);
• Diabet;
• Tensiune arterială crescută (hipertensiune);
• Infecția cu virusul SARS-COV2;
• Glanda tiroidă hiperactivă sau subactivă;
• Apnee de somn;
• Unele medicamente, inclusiv cele utilizate pentru tratarea răcelilor și alergiilor;
• Consumul unei cantități mari de alcool ori de cofeină;
• Consumul de droguri;
• Genetica;
• Fumatul;
• Stresul sau anxietatea.

Pe lângă toate aceste cauze, mai există și o serie de factori de risc ce se asociază cu tulburările de ritm cardiac. Mai precis, este vorba despre:

• Boala coronariană, alături de alte patologii cardiace sau chiar intervenții chirurgicale anterioare efectuate asupra aparatului cardiovascular. Îngustarea arterelor cardiace, atacul de cord, boala valvelor cardiace, intervențiile chirurgicale anterioare pe inimă, insuficiența cardiacă, cardiomiopatia și leziunile cordului sunt elemente ce conduc la apariția aritmiilor.
• Hipertensiunea arterială crește, de asemenea, riscul de a se instala boala coronariană. Mai mult decât atât, poate afecta structura pereților camerei inferioare stângi a inimii, făcându-i rigizi și îngroșați. Acest lucru poate schimba modul în care semnalele electrice circulă dinspre și către inimă.
• Probleme cardiace prezente la naștere, denumite și malformații cardiace congenitale. Unele dintre aceste probleme pot afecta ritmul și frecvența cardiacă.
• Boala tiroidiană. Diferitele afecțiuni asociate cu glanda tiroidă pot determina apariția de aritmii, pe fondul asocierii acestei structuri endocrine cu funcționarea legăturii dintre calciu și vitamina D.
• Apnee obstructivă din timpul somnului. Această afecțiune poate provoca bătăi lente, neregulate și chiar fibrilație atrială.
• Afectarea electrolitică. Elementele din sânge cunoscute drept electroliți sunt responsabile de formarea și trimiterea semnalelor electrice în inimă. Potasiul, sodiul, calciul și magneziul sunt exemple de electroliți. Dacă nivelurile electroliților din corp sunt prea scăzute sau prea ridicate, acestea pot afecta semnalizarea inimii, ducând la bătăi neregulate.
• Unele medicamente. Există produse medicamentoase eliberate pe bază de rețetă și anumite tratamente pentru tuse și răceală care stau la baza diferitelor tipuri de aritmii.

2. Tulburările de ritm cardiac - care sunt simptomele și cum le recunoști?

Așa cum s-a precizat și mai sus, unele tipuri de aritmii cardiace pot să nu determine niciun simptom. Cu toate acestea, bătăile neregulate ale inimii pot fi observate în timpul unui control de sănătate din alt motiv. Iată care sunt cele mai întâlnite simptome:

• O senzație de șuierat în piept;
• Bătăi rapide ale inimii;
• Bătăi lente ale inimii;
• Dureri în piept;
• Probleme de respirație.

Pe lângă toate aceste semne, se mai pot constata și următoarele:

• Stare de anxietate;
• Senzație accentuată de oboseală, chiar epuizare;
• Amețeală sau stare de vertij;
• Transpiraţie excesivă;
• Leșin sau stare de aproape leșin.

Care este momentul în care ar trebui să consulți un medic?

Dacă simți că inima ta bate prea rapid, prea lent sau sare o bătaie, programează-te cât mai curând la o consultație cardiologică.

Totodată, nu trebuie să mai amâni vizita la cardiolog, mai ales dacă ai cel puțin unul dintre simptomele enumerate mai jos:

• Dureri în piept;
• Dificultăți de respirație (apnee sau dispnee);
• Senzație de rău, însoțită de leșin.

Care sunt cele mai întâlnite complicații ale aritmiilor cardiace?

Complicațiile sunt date în principal, de tipul de aritmie cardiacă, însă printre cele mai importante sunt:

1. Cheaguri de sânge, care pot duce la accident vascular cerebral (prin blocarea circulației sangvine către creier);
2. Insuficiența cardiacă (poate determina apariția oricărui tip de insuficiență cardiacă);
3. Moarte subită din cauză cardiacă.

3. Cum sunt diagnosticate aritmiile cardiace?

Diagnosticul aritmiilor cardiace începe cu o evaluare clinică amănunțită, care presupune o discuție detaliată despre simptomele pacientului, istoricul medical și factorii de risc asociați.

Primul pas în diagnosticarea aritmiilor cardiace este efectuarea unei electrocardiograme (EKG), care măsoară activitatea electrică a inimii și care poate detecta anomalii ale ritmului cardiac. EKG-ul poate fi realizat fie în cabinetul medicului, fie într-un spital, iar în anumite situații este necesară monitorizarea pe o perioadă mai lungă de timp. Monitorizarea ambulatorie, prin utilizarea unui holter EKG, permite înregistrarea continuă a activității inimii pe o durată de 24-48 de ore sau chiar mai mult, ajutând la captarea aritmiilor care nu apar în mod constant.

În unele cazuri, medicii pot recomanda un test de efort (treadmill test) pentru a observa cum reacționează inima la exercițiu fizic și pentru a identifica aritmii care se manifestă doar în condiții de stres sau efort. De asemenea, o ecocardiografie poate fi efectuată pentru a vizualiza structura și funcționarea inimii, oferind informații valoroase despre posibile cauze ale aritmiilor, precum boli cardiace structurale.

Astfel, diagnosticul aritmiilor cardiace implică o combinație de evaluări clinice, investigații neinvazive și, în unele cazuri, proceduri invazive pentru a asigura o identificare corectă și completă a tipului și cauzei aritmiei, permițând astfel dezvoltarea unui plan de tratament adecvat.

Cu toate acestea, păstrând legătura cu medicul cardiolog și mergând la consultații ori de câte ori apare un nou semn, vei putea să ții sub control orice tip de aritmie cardiacă și să duci o viață sănătoasă și de calitate.

Referințe:

1. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1880427615001647
2. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1885585711006086
3. https://www.cell.com/fulltext/S0092-8674(01)00243-4
4. https://link.springer.com/article/10.1007/s12013-015-0626-4
5. https://heart.bmj.com/content/91/10/1352.short
6. https://www.ahajournals.org/doi/abs/10.1161/01.cir.47.1.190
7. https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/nejmra000650